|
Iaido –ul este arta mișcărilor naturale și spontane ale
trupului, fiind practicabil singur, față în față cu noi înșine. Practicarea
Iaido-ului constă în executarea exercițiilor de formă, denumite kata. Această învățătură
- străveche ca însăși sabia japoneză - a
fost considerată și practicată la început ca o artă marțială. În vremea Bushi-ilor (războinici japonezi) viteza scoaterii
săbiei, forța și precizia tăieturii determina rezultatul final al luptei. În
epoca Edo însă (1600-1868) – o epocă relativ pașnică în istoria Japoniei – această
practică de mânuire a săbiei a dobândit un caracter mai mult spiritual, transformându-se
treptat într-o serie de exerciții de aptitudine și de autocontrol, denumită
Iaido. Iaido-ul este format dintr-un șir de mișcări bine determinate, scopul
principal al acestora fiind acela de a contribui la dezvoltarea interioară a
individului și la capacitatea de manifestare a acestei dezvoltări. Date fiind
deosebirile evidente dintre toți indivizi, competiția este o chestiune complet exclusă
din Iaido. În prezent există mai multe școli, unele dintre acestea păstrând
chiar și astăzi caracterul lor de luptă.
Cuvântul I-AI-DO înseamnă – tradus cuvânt cu cuvânt: "calea
existenței armonioase". Iaido-ul pune accent - ca orice artă de Budo - pe armonia perfectă dintre trup și spirit.
Controlul perfect exercitat asupra propriului nostru trup și spirit este
elementul indispensabil al practicării Iaido-ului. Eticheta, răbdarea, starea
de armonie perfectă, forța interioară, umilitatea - sunt la fel, elemente determinante în procesul
însușirii acestei arte.
|
